Terje Sorgjerd

http://creativemonkeyz.com/la-cafea/arta-lui-terje-sorgjerd/

Blog – bonsai

Sa te ocupi de un blog  seamana cu bonsai. Intotdeauna mi s-a parut ciudata si inaccesibila ocupatia pe care o au unii oameni de a creste plante si copaci miniaturali. Acum am un blog si ma simt ciudat eu.

O prietena mi-a spus ca blogul e pentru oameni plictisiti. Ieri i-as fi dat dreptate – ieri n-aveam blog. Azi insa sunt convins ca dimpotriva, cei care publica pe blog sunt intr-un moment de cautare asidua. Poate sunt doar rataciti.

Pentru mine acum blogul e un mod de a defula (a nu se citi ‘a refula’, care este exact opusul). Poate ca peste un numar de ani, intr-un tratat de psihanaliza blogul va fi indicat ca terapie.  In fond si bonsaiul este o terapie, nu?

Dar atentie: blogul da dependenta. Trebuie consumat in cantitati reduse.

Blogger de 1 zi

Azi a fost prima mea zi ca blogger. Am avut 82 de vizionari. Daca ai intrat de cel putin 2 ori pe blogul meu, probabil ca zambesti amuzat. Stii ca practic ai alterat numaratoarea mea, iar eu ma bucur aiurea.

Mi se pare util, cel putin ca sa imi pun ordine in ganduri, sa fac o trecere in revista sau sa scriu niste impresii.

Avertisment pentru cei cu capul pe umeri si pentru pudici: nu citi postul asta in continuare! Sunt niste elucubratii.

Derularea evenimentelor: totul a inceput azi noapte pe la 2-3 a.m. Intr-un acces de inspiratie am decis ca este timpul sa fac un blog personal. Stiam ca se poate face asa ceva free pe wordpress, am dat cateva search-uri pe net, cateva click-uri si gata treaba. Foarte simplu, am facut un blog. Si acum? Ce sa pun pe el?..Din inertie, am inceput sa fac niste modificari la felul in care arata blogul. Am zis sa scriu totusi ceva, orice, sa adaug un filmulet ceva ca sa vad concret ce se intampla. Rezultatul: pana la 7 dimineata am schimbat zeci de template-uri pe blog, am rescris/modificat de zeci de ori textul si filmuletele. M-am trezit pe la 12:30 – unul din avantajele de a fi somer deh. M-am dus direct la calculator sa vad ce succes a avut ‘post’-ul meu pe blog. Binisor – mai multe mailuri de la prieteni cu care n-am mai vorbit de ceva timp.  Totusi, nu eram multumit – se putea mai bine. Pana dupa masa tot ce am facut a fost sa stau sa ‘lucrez’ la blog, sa ma gandesc, sa intreb, sa cercetez.

Impresii: am deschis ochii mari si am descoperit o lume noua cu regulile ei proprii.  Exista lucruri pe care trebuie sa le faci si lucruri pe care nu trebuie sa le faci pentru a avea succes cu blogul tau. In aceasta lume drumurile nu sunt batatorite doar (de altii, inaintea ta)  ci pavate de-a dreptul, iar daca stii scurtaturile din lumea utopica a blogului poti intra pe autostrada trafic.ro. Acolo intalnesti manelisti cu site-uri pe care se uploadeaza, bineinteles, manele si care au trafic de sute de mii de utilizatori unici pe zi – e ca in viata reala, ei sunt cei cu jeep-uri si bmw-uri. Esti manelist? – probabil ca te-am suparat si te voi pierde ca vizitator..pacat.

De unde initial credeam ca am libertate totala de miscare, deja mi s-au trasat directii. Din experienta primului ‘post’ stiu ca exista 2 categorii: oameni care ‘le au cu dansul’ (sau carora ‘le place cu dansul’) si drept urmare au agreat primul meu post despre salsa, samba si bachata. Nu s-a pus problema calitatii continutului, cel putin in cazul acestui post. Probabil de aici si expresia: ‘unora le place jazz-ul’. Cea de-a doua categorie, care nu ‘le au cu dansul’ am pierdut-o ca public.

Altora le-a displacut cuvantul ‘pizdox’ si mi-au spus de pe acum ca perspectivele blogului meu nu sunt prea bune. Am constientizat ca exista si o alta impartire oameni care agreaza si oameni care nu agreaza o exprimare cu o sonoritate perceputa ca fiind vulgara. Dupa al doilea post, cel cu sloganul, din tabara celor care nu agreeaza astfel de cuvinte am aflat ca e posibil sa am totusi o sansa pentru ca al doilea post e din alta zona.. Acum oscilez intre a ma autocenzura sau nu – asta e o problema a mea mai veche. “Dragos, tine oamenii in zona de confort” si “lucreaza la imagine – e secretul succesului, mai ales la servici”. Totusi, eu prefer sa imi bag pula.

Vad ca sunt deja in afara topicului. Pana mea..

Metamorfoza

Azi m-am oprit intr-o statie de metrou, pe un scaun, sa imi pun gandurile pe hartie. Simt ca ma transform. Sau mai bine zis, o parte din mine se descopera si incepe sa se dezmorteasca. Am senzatia ca pana acum am fost o gazda (ca in filmele cu extraterestri) a scriitorului din mine. Cred ca m-am tampit.